"Unica si ultima implinire a fiecarui om este sa traiasca in propriul vis" I.P. Culianu

Abundenta si varietatea ce populeaza Gradina imi confera un sentiment de incantare si sper ca si voua.Credeti ca e mare Gradina?Gresiti!E Infinita!Si cu toate ca e infinita, are limite: imaginati-va o cusca (nu conteaza unde e plasata in Gradina) - de la gratiile ei spre exterior e Infinitul, insa daca mergi spre gratiile custii dai de limite.Poate ca, pana la urma, se pune totusi problema unei alegeri... Fie ca acest blog sa mai adauge un pic de sare si piper in amalgamul de "secrete revelate","cai de mantuire","tehnici de eliberare"...,raspandite prin lume in prezent. Ideile si analizele expuse aici au multiple surse de inspiratie,cu toate acestea, sper ca din cand in cand sa mai puna si Noul pe tapet,sa inspire si pe altii la a gasi noi explicatii si idei.Sa creeze!Sa viseze!Sunt printre noi unii carora le face placere doborarea viselor altora, parca ar trage cu prastia in pasari.Ignorati-i!Visati!Pentru ca din clipa in care doi oameni viseaza acelasi lucru,acesta devine realitate!Cat despre acceptarea sau respingerea ideilor prezentate pe acest blog?Daca nu exista Dumnezeu toti avem dreptate, insa daca exista, dreptatea va fi doar a unora (sper sa fie totusi cativa care sa aiba dreptate ).


Muzeul

Posted by M

  

  Finalitatea...Noii Ordini...Mondiale...Interplanetare...Galactice...
  Se pare ca a devenit o moda finalitatea, ca orice sa aiba finalitate. Sau poate e inteles gresit termenul finalitate? La cei care-si doresc imperii e de asteptat sa si-l doreasca(chiar sa-l aiba), de obicei, fara a avea nici cea mai mica idee despre forma lui, organizarea lui. La noi, oamenii simpli, ma asteptam insa ca finalitatea sa fie inlocuita de eternitate. Stiu ca e o pararlela insipida, dar: Creatia daca avea finalitate nu mai exista de mult, ceea ce constituie finalitatea sa este faptul ca a ajuns la  Echilibru (stabil, sa zicem)- asta da "finalitate". De ce finalitatea trebuie sa fie intotdeauna o fundatura?
  Sa aiba oare vreo cauza finalitatea? Da, are! Vanitatea! Vanitatea este singurul temei al existentei unei conspiratii legate de noua ordine mondiala, al existentei unui curent dirijat, organizat in aceasta directie. Sa detaliem putin. Daca nu exista nimic dirijat, organizat in vederea obtinerii unei "ordini" mondiale, am sfeclit-o, va dati seama ca zeitatea centrala a vietii noastre e prostia? Presupunerea ca ar exista tendinta unei "noi ordini" dirijate, avand drept cauza vanitatea merita analizata putin. Fara a mai detalia, sa admitem ca exista organizatii , structuri care fac asta si e clar ca in spatele tuturor tiparelor de suprafata trebuie sa existe un miez central. Cu atatea conspiratii si mistere, carti antice, hai sa zicem ca  ingerii veghetori, decazutii sunt miezul, cu-al lor sef Sammael. Asta ar explica multe: si cauza caderii lor, corelata de dorinta perpetua de a afla Adevarul, forma societatii actuale caracterizata prin eliminarea valorilor si a a oamenilor de valoare, precum si deznodamantul, finalitatea. De ce sa elimini oamenii de valoare din jur? Simplu, pun intrebari. Bine, nu-i elimini pe toti, sa ramana cativa in cercul apropriat care sa puna intrebari, dar fiind 2-3, intrebarile lor nu mai afecteaza "ordinea". Credeti ca Sammael (si altii) a dorit, doreste sa stie Adevarul ca sa aiba puterea suprema, sa cunoasca tot, sa stapaneasca tot? Poate nu-i asa , poate era bine sa fie asa...De multe ori mizele complicate au motive simple. Daca voia sa stie Adevarul doar ca sa aiba raspuns la intrebarea " Care e Adevarul"? Vanitatea!Da, vanitatea ar putea fi cauza finalitatii disecate aici.
  N-ar strica sa vedem (nu sa privim) mai in amanuntime detalii, putin abordate (plictisitoare, de altfel) ale finalitatii.
  Lupta. De ce  se doreste ata de mult o lupta? Partea buna contra partii rele, ingerii din ceruri cu decazutii...
Adevarul nu lupta. Nu are nevoie de nici o lupta, altfel n-ar mai avea atributele ce le are, n-ar mai fi Unic....Ce lupta tot asteapta toata lumea?Ce finalitate? O finalitate al carei rezultat sa fie ca vom fi toti regi si regine si vom avea un Mesia personal pe post de slujitor? O lupta ar trebui totusi data: sa ne implicam in propria noastra viata, nu sa traim asteptand sa murim. Moartea nu are veleitati magice, nu e un proces automat care inseamna continuitatea vietii sub o alta forma (care, cu aceeasi abordare, nu ar fi decat o alta asteptare a unei alte morti...).
  In "Zohar" (ed Antet), cand se vorbeste de nasterea demonilor, se motiveaza existenta zilei de odihna a Creatiei prin faptul ca Dumnezeu a devansat sabatul, deoarece venise momentul inzestrarii cu  trupuri a ultimei legiuni ingeresti, legiunea demonilor. Daca nu se oprea si le dadea si lor trupuri, lumea n-ar mai fi existat.(Posibil Sammael si veghetorii pomeniti in cartea lui Enoch sa nu se incadreze aici.) Poate , aceste legiuni, de-a lungul timpului au gasit gazde compatibile si si-au dezvoltat un sistem prin care sa intre in aceste gazde, chiar unii sa se nasca asa, in felul asta perpetuandu-si existenta, nevazuti, nestiuti, probabil bine organizati, printre noi ( sistem diferit de cel al arhanghelilor care s-au nascut spre a se desavarsi).Se prea poate, ca cele mai compatibile gazde ale lor sa fie acei oameni care au fost considerati de Tatal demni sa-i poarte Scanteia. Dand gres, acestia au devenit gazdele decazutilor. Cum, mai nou,  nu mai intra Scanteia in oameni, avem deja o finalitate: nu vor mai avea gazde, asa ca dupa ce-si vor trai aceste vieti... ( da veghetorilor, nu va veti mai reintrupa...)Cat despre Sammael, prezentat ca una din Formele Eterne ale lui Dumnezeu: Creatia e continua, poate Tatal a hotarat ca nu mai e una din Formele Sale Eterne...Alta finalitate.
   Intru-cat o alta moda, alaturi de finalitate, este sa pui etichete, haideti sa etichetam si noi randurile acestea, sintetizandu-le intr-o finalitate centrala, o morala a finalitatilor.
   Aberatii sau nu, unele idei spun ca planeta noastra e una din putinele (cateva la numar) modificate in Creatie, unul din putine locuri in care Tatal si-a trimis Scanteia( pana recent). Poate ar fi cazul sa aiba si aceasta minunata (candva) planeta o finalitate: o sa fie muzeu.  Si nu numai ea, toate lumile afectate de vanitate. O pata, pete in Creatie, invatatura de minte eternitatii fiintelor. Ca doar ce e jos e si sus, nu? O planeta luata in stapanire de Ingerul Mortii, Sammael, o planeta pustiita, moarta, o planeta  muzeu. Nici sa strig din inima nu mai pot si sper, probabil zadarnic,  din tot sufletul ca aceasta finalitate sa fie schimbata. Trist, cu un gust amar, se pare ca avem o finalitate...muzeul.

 

0 comments:

Trimiteți un comentariu